CONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA MAGOLOGIEI
Introducere
CLARIFICĂRI TERMINOLOGICE PRIVIND TEORIA IMAGINII (IMAGOLOGIA)
1.1. Materiale şi instrumente
1.2. Precizări privind tehnicile artelor plastice
1.2.1. Tempera şi acuarela
1.2.2. Diferenţa dintre pictură şi desen
1.2.3. Arta figurativă şi cea abstractă
1.2.4. Temele generale ale imaginii figurative
2. GRAMATICA IMAGINII
2.1.1. Culori „calde” şi „reci”
2.2.2. Culori şi griuri
2.2.3. Tonuri şi nuanţe
2.2.4. Probleme în definirea saturaţiei culorii
2.3. Unităţile de imagine
2.3.1. Punctul
2.3.2. Pata
2.3.3. Linia
2.3.3.1. Clasificarea simplă a liniilor. Liniile primare şi secundare
2.3.3.2. Clasificarea complexă a liniilor. Anexa combinaţiilor terţiare de linii
2.4.1. Forma şi textura
2.4.2. Acordul cromatic
2.4.3. Contrastul
2.4.3.2. Contraste radicale şi estompate
2.4.3.3.1. Contrastul culorilor în sine
2.4.3.3.2. Contrastul întunecat-luminos şi contrastul clarobscur
2.4.3.3.3. Probleme teoretice legate de contrastul de extensie (cantitate)
2.4.3.3.4. Soluţii de atelier pentru teoretizarea coerentă a contrastului de extensie (cantitate)
2.4.3.3.5. Probleme teoretice legate de contrastul de saturaţie (de calitate)
2.4.3.3.6. Probleme teoretice legate de presupusele contraste „succesiv” şi „simultan”
2.4.3.3.7. Clasificarea contrastelor după natura lor intrinsecă
2.4.3.4. Alte două contraste specifice artelor timpului
2.4.3.5. Contrastele din natură
2.4.3.5.1. Clasificarea şi descrierea contrastelor din natură
2.4.3.6. Sumar: Clasificarea contrastelor
2.4.3.7. Exemple de analiză a imaginilor conform cu datele despre contraste şi acorduri pe care le-am parcurs până acum
2.5. VARIAŢIA FORMELOR. REPETIŢIA APROXIMATIVĂ
2.3.2. Pata
2.3.3. Linia
2.3.3.1. Clasificarea simplă a liniilor. Liniile primare şi secundare
2.3.3.2. Clasificarea complexă a liniilor. Anexa combinaţiilor terţiare de linii
2.4.1. Forma şi textura
2.4.2. Acordul cromatic
2.4.3. Contrastul
2.4.3.2. Contraste radicale şi estompate
2.4.3.3.1. Contrastul culorilor în sine
2.4.3.3.2. Contrastul întunecat-luminos şi contrastul clarobscur
2.4.3.3.3. Probleme teoretice legate de contrastul de extensie (cantitate)
2.4.3.3.4. Soluţii de atelier pentru teoretizarea coerentă a contrastului de extensie (cantitate)
2.4.3.3.5. Probleme teoretice legate de contrastul de saturaţie (de calitate)
2.4.3.3.6. Probleme teoretice legate de presupusele contraste „succesiv” şi „simultan”
2.4.3.3.7. Clasificarea contrastelor după natura lor intrinsecă
2.4.3.4. Alte două contraste specifice artelor timpului
2.4.3.5. Contrastele din natură
2.4.3.5.1. Clasificarea şi descrierea contrastelor din natură
2.4.3.6. Sumar: Clasificarea contrastelor
2.4.3.7. Exemple de analiză a imaginilor conform cu datele despre contraste şi acorduri pe care le-am parcurs până acum
2.5. VARIAŢIA FORMELOR. REPETIŢIA APROXIMATIVĂ
2.5.1. Variaţia formelor ca variantă formală (tridimensională) a acordului cromatic
2.5.2. Motivele pentru care termenul „ritm” folosit pentru variaţia formelor până acum este nepotrivit
2.5.3. Variaţia progresivă şi cea aleatorie a formelor
2.5.4. Undele şi variaţia formelor
2.5.5. Tipuri de variaţie a formelor după gradul de acoperire a suprafeţei
2.5.6. Probleme teoretice în clasificările variaţiei formelor din manualele de „Educaţie plastică” aprobate până acum de Ministerul Educaţiei
2.5.7. Clasificarea variaţiei formelor
2.5.8. Exemple de analiză a variaţiei de forme în imagini
2.6.1. Centrul de interes
2.6.2. Reguli de asociere/disociere ale tipurilor de centru de interes
2.6.3. Centrul de interes vizual, literar, religios, sociologic sau istoric
2.6.4. Cele 5 tipuri de compoziţie
2.6.4.1. Compoziţia închisă şi deschisă
2.6.4.2. Compoziţia statică şi dinamică
2.6.4.3. Compoziţia figurativă şi abstractă
2.6.5. Interferenţe între tipurile şi subtipurile compoziţionale
2.6.6. Reguli de asociere şi disociere între subtipurile compoziţionale
2.6.7. Exemple de încadrare a imaginii în tipurile de compoziţii descrise
3. ALTE GENURI ALE ARTELOR VIZUALE ŞI CONEXE CARE SE PRETEAZĂ LA A FI INTRODUSE ÎN PROGRAMA EDUCAŢIEI ARTISTICE
2.5.2. Motivele pentru care termenul „ritm” folosit pentru variaţia formelor până acum este nepotrivit
2.5.3. Variaţia progresivă şi cea aleatorie a formelor
2.5.4. Undele şi variaţia formelor
2.5.5. Tipuri de variaţie a formelor după gradul de acoperire a suprafeţei
2.5.6. Probleme teoretice în clasificările variaţiei formelor din manualele de „Educaţie plastică” aprobate până acum de Ministerul Educaţiei
2.5.7. Clasificarea variaţiei formelor
2.5.8. Exemple de analiză a variaţiei de forme în imagini
2.6.1. Centrul de interes
2.6.2. Reguli de asociere/disociere ale tipurilor de centru de interes
2.6.3. Centrul de interes vizual, literar, religios, sociologic sau istoric
2.6.4. Cele 5 tipuri de compoziţie
2.6.4.1. Compoziţia închisă şi deschisă
2.6.4.2. Compoziţia statică şi dinamică
2.6.4.3. Compoziţia figurativă şi abstractă
2.6.5. Interferenţe între tipurile şi subtipurile compoziţionale
2.6.6. Reguli de asociere şi disociere între subtipurile compoziţionale
2.6.7. Exemple de încadrare a imaginii în tipurile de compoziţii descrise
3. ALTE GENURI ALE ARTELOR VIZUALE ŞI CONEXE CARE SE PRETEAZĂ LA A FI INTRODUSE ÎN PROGRAMA EDUCAŢIEI ARTISTICE
3.1. Pentru o descriere echilibrată a artelor vizuale
3.2. Scenografia (decorurile din teatru şi film)
3.2.1. Tipurile de decoruri
3.2.2. Tipurile de scenă
3.3.1. Filmul artistic, documentarul, reportajul, ştirea filmată, şi reclama
3.3.2. Filmul artistic şi efectele speciale avansate. Tehnici de simulare în film
3.3.3. Animaţia artificială tradiţională
3.4. Arta video şi VJ
3.5. Readymade şi Instalaţia
3.6. Land art, earth art (arta pământului)
3.7. Flash-mob, Happening şi Performance art
3.8. Conceptualismul. Arta conceptuală
3.9. Designul
3.9.1. Etapele modei
3.9.2. Designul şi kitsch-ul
3.9.3.1. Arhitectura
3.9.3.1.2. Problema spaţiului în arhitectura urbanistică
3.9.3.1.3. Problema spaţiului în arhitectura locuinţei
3.9.3.1.4. Problema unităţii în arhitectură
3.9.3.2. Designul de maşini si utilaje
3.9.3.4. Designul corpului (Vestimentaţia/costumul, tunsoarea şi machiajul)
3.9.3.4.1. Vestimentaţia/costumul
3.9.3.4.2. Tunsoarea
3.9.3.4.3. Machiajul
3.9.3.5. Designul Grafic
3.2. Scenografia (decorurile din teatru şi film)
3.2.1. Tipurile de decoruri
3.2.2. Tipurile de scenă
3.3.1. Filmul artistic, documentarul, reportajul, ştirea filmată, şi reclama
3.3.2. Filmul artistic şi efectele speciale avansate. Tehnici de simulare în film
3.3.3. Animaţia artificială tradiţională
3.4. Arta video şi VJ
3.5. Readymade şi Instalaţia
3.6. Land art, earth art (arta pământului)
3.7. Flash-mob, Happening şi Performance art
3.8. Conceptualismul. Arta conceptuală
3.9. Designul
3.9.1. Etapele modei
3.9.2. Designul şi kitsch-ul
3.9.3.1. Arhitectura
3.9.3.1.2. Problema spaţiului în arhitectura urbanistică
3.9.3.1.3. Problema spaţiului în arhitectura locuinţei
3.9.3.1.4. Problema unităţii în arhitectură
3.9.3.2. Designul de maşini si utilaje
3.9.3.4. Designul corpului (Vestimentaţia/costumul, tunsoarea şi machiajul)
3.9.3.4.1. Vestimentaţia/costumul
3.9.3.4.2. Tunsoarea
3.9.3.4.3. Machiajul
3.9.3.5. Designul Grafic
3.9.3.5.1. Totemul, caligrafia, marca, emblema, stema, steagul, pecetea, insigna
3.9.3.5.2. Logo-ul
3.9.3.5.3. Afişul, panoul, bannerul, pliantul, coperta de carte, ziarul şi web-site-ul
3.9.3.5.4. Tehnici de design grafic
3.9.3.5.4.2. Imaginea bitmap
3.9.3.5.4.3. Imaginea vectorială
3.9.3.5.4.4. Editarea 3D
3.9.3.5.4.5. Animaţia 2D
3.9.3.5.4.6. Animaţia 3D
3.10. Materiale pentru sculptură folosite şi în industrie
3.11. Exerciţii de clasificare a imaginii şi obiectului
4. ORGANIZAREA METODICĂ ÎN PEDAGOGIA ARTEI
4.1.1. Crearea unei materii mai atractive pentru adolescenţi
4.1.2. Autonomia universitară şi închistarea în informaţii depăşite
4.2.1. Abuzul de termeni metaforici
4.2.2. Folosirea unor termeni nedefiniţi
4.2.3. Folosirea unor formulări întortocheate, stufoase
4.2.4. Folosirea unor termeni inutili, ciudaţi sau necunoscuţi pentru elevi
4.2.5. Atenţie la speculaţiile filosofice şi psihopatologice!
4.2.6. Atenţie la comunicare!
4.2.7. Atenţie la excesul de matematică!
4.2.8. Atenţie la coerenţa demersului pedagogic!
4.2.9. Atenţie la ortografie!
4.2.10. Atenţie la plagiat!
4.3.1. Lipsa de concordanţă terminologică a manualelor şcolare
4.3.2. Sistematizarea logică a capitolelor şi secţiunilor din manuale
4.3.3. Lipsa de coerenţă în distribuirea materiei pe ani de studiu
4.3.4. Repetiţia temelor în manuale de ani diferiţi
4.3.5. Etapizarea progresivă a materiei în funcţie de vârstă
4.3.6. Manualele pot avea unele carenţe, însă riscul autodidacticismului este mult mai mare
4.4.1. Principiile pedagogiei artei
4.4.2. Structura unei programe şcolare de artă
4.4.3. Propunere de programă-schiţă pentru ciclul primar
4.4.4. Probleme de elaborare în programele de Educaţie Plastică pentru ciclul primar
4.4.5. Propunere de programă-schiţă la Educaţie Plastică pentru şcoala generală
4.4.6. Probleme de elaborare în programele de Educaţie Plastică pentru şcoala generală
4.4.7. Propunere de programă pentru liceele non-vocaţionale
4.4.8. Probleme de elaborare în programele de Educaţie Vizuală pentru ciclul liceal
4.4.9. Câteva remarci pentru învăţământul vocaţional liceal de artă
4.4.10.1. Pregătirea studenţilor pentru limitele învăţământului superior de artă şi sacrificiile vieţii de artist
4.4.10.2. Riscurile abandonului (refuzului) învăţământul superior de artă
4.4.10.3. Principiile pedagogiei euristice din învăţământul superior de artă
4.4.10.4. Probleme pedagogice ale învăţământului universitar de artă
4.4.10.5.1. Câteva propuneri administrative legate din învăţământul superior de artă
4.4.10.5.2. Cei mai importanţi artişti din secţiile artelor boeme din învăţământul universitar de artă românesc
4.4.10.5.3.1. Cum se poate împăca arta şi designul în învăţământul superior de artă
4.4.10.5.3.2. Cele 3 forme de design care se justifică a fi studiate în învăţământul superior de artă
4.4.10.5.3.3. Cei mai importanţi designeri din învăţământul universitar de artă românesc
4.4.10.5.3.4. Motivele pentru care cred că „Facultatea/Departamentul de Arte Decorative şi Design” trebuie să rămână în zona artei şi nu a designului
4.4.10.5.3.5. Probleme ale Departamentului/Facultăţii de Arte Decorative şi Design
4.5.1. Calea mijlocie a evaluării în pedagogia artei
4.5.2. Despre subiectivitatea inerentă a evaluării în artă
4.5.3. Despre perturbările evaluării în pedagogia artei venite dinspre factorul politic
4.5.4. Criteriile de evaluare în pedagogia artei sunt absurde
4.5.5. Factorul perturbator asupra evaluării în pedagogia artei venite din partea corpului profesoral din şcolile nevocaţionale
3.9.3.5.2. Logo-ul
3.9.3.5.3. Afişul, panoul, bannerul, pliantul, coperta de carte, ziarul şi web-site-ul
3.9.3.5.4. Tehnici de design grafic
3.9.3.5.4.2. Imaginea bitmap
3.9.3.5.4.3. Imaginea vectorială
3.9.3.5.4.4. Editarea 3D
3.9.3.5.4.5. Animaţia 2D
3.9.3.5.4.6. Animaţia 3D
3.10. Materiale pentru sculptură folosite şi în industrie
3.11. Exerciţii de clasificare a imaginii şi obiectului
4. ORGANIZAREA METODICĂ ÎN PEDAGOGIA ARTEI
4.1.1. Crearea unei materii mai atractive pentru adolescenţi
4.1.2. Autonomia universitară şi închistarea în informaţii depăşite
4.2.1. Abuzul de termeni metaforici
4.2.2. Folosirea unor termeni nedefiniţi
4.2.3. Folosirea unor formulări întortocheate, stufoase
4.2.4. Folosirea unor termeni inutili, ciudaţi sau necunoscuţi pentru elevi
4.2.5. Atenţie la speculaţiile filosofice şi psihopatologice!
4.2.6. Atenţie la comunicare!
4.2.7. Atenţie la excesul de matematică!
4.2.8. Atenţie la coerenţa demersului pedagogic!
4.2.9. Atenţie la ortografie!
4.2.10. Atenţie la plagiat!
4.3.1. Lipsa de concordanţă terminologică a manualelor şcolare
4.3.2. Sistematizarea logică a capitolelor şi secţiunilor din manuale
4.3.3. Lipsa de coerenţă în distribuirea materiei pe ani de studiu
4.3.4. Repetiţia temelor în manuale de ani diferiţi
4.3.5. Etapizarea progresivă a materiei în funcţie de vârstă
4.3.6. Manualele pot avea unele carenţe, însă riscul autodidacticismului este mult mai mare
4.4.1. Principiile pedagogiei artei
4.4.2. Structura unei programe şcolare de artă
4.4.3. Propunere de programă-schiţă pentru ciclul primar
4.4.4. Probleme de elaborare în programele de Educaţie Plastică pentru ciclul primar
4.4.5. Propunere de programă-schiţă la Educaţie Plastică pentru şcoala generală
4.4.6. Probleme de elaborare în programele de Educaţie Plastică pentru şcoala generală
4.4.7. Propunere de programă pentru liceele non-vocaţionale
4.4.8. Probleme de elaborare în programele de Educaţie Vizuală pentru ciclul liceal
4.4.9. Câteva remarci pentru învăţământul vocaţional liceal de artă
4.4.10.1. Pregătirea studenţilor pentru limitele învăţământului superior de artă şi sacrificiile vieţii de artist
4.4.10.2. Riscurile abandonului (refuzului) învăţământul superior de artă
4.4.10.3. Principiile pedagogiei euristice din învăţământul superior de artă
4.4.10.4. Probleme pedagogice ale învăţământului universitar de artă
4.4.10.5.1. Câteva propuneri administrative legate din învăţământul superior de artă
4.4.10.5.2. Cei mai importanţi artişti din secţiile artelor boeme din învăţământul universitar de artă românesc
4.4.10.5.3.1. Cum se poate împăca arta şi designul în învăţământul superior de artă
4.4.10.5.3.2. Cele 3 forme de design care se justifică a fi studiate în învăţământul superior de artă
4.4.10.5.3.3. Cei mai importanţi designeri din învăţământul universitar de artă românesc
4.4.10.5.3.4. Motivele pentru care cred că „Facultatea/Departamentul de Arte Decorative şi Design” trebuie să rămână în zona artei şi nu a designului
4.4.10.5.3.5. Probleme ale Departamentului/Facultăţii de Arte Decorative şi Design
4.5.1. Calea mijlocie a evaluării în pedagogia artei
4.5.2. Despre subiectivitatea inerentă a evaluării în artă
4.5.3. Despre perturbările evaluării în pedagogia artei venite dinspre factorul politic
4.5.4. Criteriile de evaluare în pedagogia artei sunt absurde
4.5.5. Factorul perturbator asupra evaluării în pedagogia artei venite din partea corpului profesoral din şcolile nevocaţionale
