3.9.3.2. Designul de maşini si utilaje

|



CONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA IMAGOLOGIEI


Acest text face parte dintr-o lucrare teoretică mai amplă

3.9.3.2. Designul de maşini si utilaje


Această temă se potriveşte pentru clasa a X-a (16 ani)

Designul de maşini si utilaje include acele dispozitive capabile de a dezvolta lucru mecanic, care în general nu fac parte din spaţiul de locuit. Ele fie folosesc la transport (automobile sau alte mijloace de transport), fie produc diferite bunuri (utilaje) . Designul de maşini si utilaje se împarte in

a. Design de automobile:

Automobilele sunt acele dispozitive de transport ce pot conţine până la 5 persoane, o familie. De aceea ele se pot încadra în transportul comunitar, spre deosebire de transportul în comun care poate conţine un număr mult mai mare. Însă există automobile şi de 8 persoane, pentru familii mai numeroase, care se apropie destul de mult de vehiculele de transport public. Am putea să clasificăm automobilele în 2 clase de maşini scumpe, respectiv punctul a) şi e) din clasificarea de mai jos, între care există alte 3 grade (b,c,d). Aşadar clasificarea automobilelor este următoarea:.

a) de lux, sunt maşini foarte performante, au foarte multe gadget-uri, de obicei de ultimă oră, pentru a aduce maxim confort clienţilor. Viteza ajunge în just de 300 km/h. Au caroserie groasă pentru a-i proteja de eventualele accidente; într-o coliziune cu o maşină comună avariile sunt mai mici decât ale acesteia. Datorită caroseriei şi consumul de carburant este foarte mare, tipic risipei claselor de sus. Dimensiunile lor sunt mari până la foarte mari, în cazul limuzinelor. Preţurile, pe măsură.



b) de teren: sunt maşini performante, destinate spre a merge pe drumuri proaste sau prin zone lipsite total de drumuri. Aceste maşini nu au rol industrial ci de distracţie, pentru spiritul de aventură. Caroseria este tot groasă şi consumul mare, în acord cu greutatea maşinii. Aceste maşini trebuie să reziste la răsturnări şi coliziuni puternice cu alte maşini sau obiecte din natură. Preţurile sunt şi ele mari, însă mai mici decât în cazul maşinilor de lux, pentru că nu au atât de multe gadget-uri.



c) de familie : sunt maşinile comune, cu detaliile pe care le ştim cu toţii: caroserie fragilă, consum mic, dimensiuni reduse spre a nu ocupa loc mare în trafic. Preţul este mic în raport cu cele ale claselor de mai sus.

d) sport: sunt maşini comune dar care imită pe cele de curse. Au 2 uşi şi unele 2 locuri, însă altele au şi 4 locuri, cu intrarea pe uşile din faţă şi rabatarea scaunelor. Caroseria e mai uşoară şi mai fragilă decât în cazul de mai sus, pentru a nu creşte prea mult consumul de carburant. Forma caroseriei este ceva mai aerodinamică decât cea din categoria anterioară pentru că şi vitezele sunt mai mari decât ale clasei „de familie”. Publicul ţintă al acestor maşini sunt cei ce regretă că nu s-au făcut piloţi de curse. Însă aceste maşini nu au totuşi abilităţile de a concura cu adevăratele maşini sport. Cu toate astea preţul este mai mare decât în cazul de mai sus.

e ) de curse : sunt maşini scumpe, elitiste, asemenea celor de lux, cele mai rapide dintre toate. Maşinile acestea pot depăşi viteze de 400 km/h. Însă creşterea acestei calităţi vine cu scăderea confortului şi chiar siguranţei. Spre deosebire de acestea, confortul este mic, cel mai mic în raport cu restul menţionate mai sus. Scopul este ca spaţiul să fie cât mai redus, în acord cu interesul strict aerodinamic şi tehnic al caroseriei. Aripile şi spoilerul dirijează aerul în aşa fel încât maşina să nu decoleze de pe pistă, ci să fie apăsată în jos pentru a putea fi controlată eficient. Dacă nu ar curge carburantul, uleiul şi alte lichide din vasele în care stau, forma aerodinamică a maşinilor de curse le-ar permite să meargă cu capul în jos, într-un tunel. Consumul de carburant este cel mai mare în raport cu restul de mai sus. Maşinile de curse sunt făcute în general pentru publicitatea firmelor constructoare. De aceea acestea investesc sume uriaşe în departamente special concepute pentru acest scop şi cu prototipuri la care se lucrează tot timpul. De aceea, preţul pentru un astfel de bolid care este competitiv în cursele sezonului este mai mare decât în toate cazurile de mai sus.


b. Design de maşini grele şi utilaje:


Maşinile grele sunt acele dispozitive care nu au ca ţintă marele public, ci firme sau însuşi statul. Unele sunt menite transportului public, altele pentru fabricarea altor produse, respectiv:

a) vapoare,
b) trenuri,
c) avioane,
d) maşini pentru construcţia altor lucruri (utilaje de fabrica )

Majoritatea dintre primele 3 clase aparţin transportului public, însă punctele a) şi c) au şi proprietari particulari.

3.9.3.3. Designul obiectelor de interior


Designul obiectelor de interior nu trebuie confundat cu designul de interior, care este o parte a arhitecturii. El cuprinde:

- ţesături (draperii, perne, lenjerie, saltele, huse, etc.)
- vase (de flori, de bucătărie, sticle, pahare, etc.)
- electronice si electrocasnice (televizor , computer, frigider, aragaz, blender, etc.)
- mobilier (pat , dulap, bibliotecă, rafturi, suporturi etc.)
- instrumente (muzicale, scule, tacâmuri, încălţător, desfăcător de conserve, etc.)
- obiecte de papetărie (pat , dulap, bibliotecă, rafturi, etc.)
- jucării

Excepţie face maşina de tuns iarbă, care se înscrie la maşini şi utilaje, fiind folosită în afara casei, precum automobilul, deşi stă în interior.

Toate acestea se supun aceloraşi reguli precum arhitectura sau designul de maşini şi utilaje, aşa că nu le mai repet.

Acest text se continuă aici








0 comentarii: