CONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA IMAGOLOGIEI
Acest text continuă de aici
Acest text face parte dintr-o lucrare teoretică mai amplă
3.9.3.4.3. Machiajul
Această temă se potriveşte pentru clasa a X-a (16 ani)
Este colorarea şi umbrirea/luminarea unor părţi ale feţei în scopul creării unui contrast cromatic mai mare sau a iluziei de micşorare/mărire a unor forme. Cele micşorate sunt în general cearcănele şi zigomaţii. Umbrirea zigomaţilor poate lungi aspectul unei feţe prea turtite, după cum deschiderea lor în părţile laterale dă aspect mai lat unei feţe prea alungite.
Cele mărite sunt în general buzele. Materialele de colorare sunt anumite pudre uleioase dar cu aspect mat, numite farduri. În secolele trecute aristocraţii aplicau pe faţă pudre simple, care preluau din grăsimea facială pentru a se aşeza pe piele şi a rămâne acolo. Practica s-a menţinut până la începutul secolului 20, când fardurile au înlocuit pudrele clasice. În locul perniţelor de bumbac au apărut pensulele speciale, iar cel mai recentă inovaţie este pensula cu aer (airbrush)
Pe lângă ele un alt instrument de machiaj este rujul, rezultat al amestecului de pigment foarte fin cu uleiuri lucioase, în formă mai mult solidă decât păstoasă, cu care se colorează buzele. Contrastul mai poate fi făcut prin crearea şi îngroşarea contururilor din zona lăcrimarelor externe ale ochilor, cu ajutorul unor grafituri artificiale foarte moi, asemănătoare pastelului, făcute din pigment şi uleiuri diverse. Mărirea formei ochilor este menită să creeze iluzia unei proporţii infantile, despre care voi detalia în ultimul capitol, cu scopul ascunderii vârstei înaintate sau crearea iluziei unei frumuseţi adolescentine. Aplicarea de gene false are acelaşi rol de mărire a conturului ochilor şi realizare a unor proporţii infantile. Întunecarea zonei dintre pleoapa superioară şi sprânceană, precum şi deschiderea cearcănelor este menită să ascundă aspectul de ochi umflat, specific vârstelor înaintate. De asemenea, simularea poziţionării mai sus a lăcrimarului extern contracarează aspectul depresiv al figurii, transformând-o în una glamuroasă.
Mărirea conturului buzelor, întâi prin rujare şi apoi prin contur realizat cu creionul de buze este menită să creeze feţei un aspect mai voluptuos. Pensarea şi epilarea înlătură firele de păr din locuri nedorite. La fel ca şi în cazul vestimentaţiei, şi aici machiajul poate fi folosit pentru ascunderea unor defecte faciale, precum arsuri sau diferite semne ale pielii, după cum putem vedea în imaginea de mai jos.
După cum am spus, în descrierea acestui subcapitol, machiajul poate fi detaşat pe când chirurgia plastică are efecte permanente sau de lungă durată asupra formei feţei. În imaginea de mai jos observăm cum o conformaţie craniană rotundă este contracarată prin ridicarea părului în aşa fel încât să dea volum mai mare cutiei craniene, iar curbura frunţii este contracarată de verticala bijuteriei de frunte. Faţa este alungită cu ajutorul umbririi obrajilor
Desigur machiajul poate fi făcut şi în sens negativ, pentru îmbătrânire, în dorinţa de a nu fi atractivă sau pentru asemănare cu un personaj celebru, în exemplu de mai jos, cu regina Angliei
Sau cunoscutul actor Al Pacino
Alteori, aplicat la vârste prea mici, machiajul poate pur şi simplu altera frumuseţea originară a naturii umane
Este colorarea şi umbrirea/luminarea unor părţi ale feţei în scopul creării unui contrast cromatic mai mare sau a iluziei de micşorare/mărire a unor forme. Cele micşorate sunt în general cearcănele şi zigomaţii. Umbrirea zigomaţilor poate lungi aspectul unei feţe prea turtite, după cum deschiderea lor în părţile laterale dă aspect mai lat unei feţe prea alungite.
Cele mărite sunt în general buzele. Materialele de colorare sunt anumite pudre uleioase dar cu aspect mat, numite farduri. În secolele trecute aristocraţii aplicau pe faţă pudre simple, care preluau din grăsimea facială pentru a se aşeza pe piele şi a rămâne acolo. Practica s-a menţinut până la începutul secolului 20, când fardurile au înlocuit pudrele clasice. În locul perniţelor de bumbac au apărut pensulele speciale, iar cel mai recentă inovaţie este pensula cu aer (airbrush)
Pe lângă ele un alt instrument de machiaj este rujul, rezultat al amestecului de pigment foarte fin cu uleiuri lucioase, în formă mai mult solidă decât păstoasă, cu care se colorează buzele. Contrastul mai poate fi făcut prin crearea şi îngroşarea contururilor din zona lăcrimarelor externe ale ochilor, cu ajutorul unor grafituri artificiale foarte moi, asemănătoare pastelului, făcute din pigment şi uleiuri diverse. Mărirea formei ochilor este menită să creeze iluzia unei proporţii infantile, despre care voi detalia în ultimul capitol, cu scopul ascunderii vârstei înaintate sau crearea iluziei unei frumuseţi adolescentine. Aplicarea de gene false are acelaşi rol de mărire a conturului ochilor şi realizare a unor proporţii infantile. Întunecarea zonei dintre pleoapa superioară şi sprânceană, precum şi deschiderea cearcănelor este menită să ascundă aspectul de ochi umflat, specific vârstelor înaintate. De asemenea, simularea poziţionării mai sus a lăcrimarului extern contracarează aspectul depresiv al figurii, transformând-o în una glamuroasă.
Mărirea conturului buzelor, întâi prin rujare şi apoi prin contur realizat cu creionul de buze este menită să creeze feţei un aspect mai voluptuos. Pensarea şi epilarea înlătură firele de păr din locuri nedorite. La fel ca şi în cazul vestimentaţiei, şi aici machiajul poate fi folosit pentru ascunderea unor defecte faciale, precum arsuri sau diferite semne ale pielii, după cum putem vedea în imaginea de mai jos.
După cum am spus, în descrierea acestui subcapitol, machiajul poate fi detaşat pe când chirurgia plastică are efecte permanente sau de lungă durată asupra formei feţei. În imaginea de mai jos observăm cum o conformaţie craniană rotundă este contracarată prin ridicarea părului în aşa fel încât să dea volum mai mare cutiei craniene, iar curbura frunţii este contracarată de verticala bijuteriei de frunte. Faţa este alungită cu ajutorul umbririi obrajilor
Desigur machiajul poate fi făcut şi în sens negativ, pentru îmbătrânire, în dorinţa de a nu fi atractivă sau pentru asemănare cu un personaj celebru, în exemplu de mai jos, cu regina Angliei
Sau cunoscutul actor Al Pacino
Alteori, aplicat la vârste prea mici, machiajul poate pur şi simplu altera frumuseţea originară a naturii umane
0 comentarii:
Post a Comment