Principiile artei teoretice 6. Cele 3 stadii ale culturii se regasesc in 3 elemente constitutive centrale ale artei in genere

vezi articolul precedent

citeste textul de la inceput

Arta este compusa din 3 mari elemente social-culturale. Primul este elementul jurnalistic, documentar, prin care arta consemneaza in felul ei unic diferite evenimente geologice, social-istorice, religios-cosmice sau influentele lor asupra lumii. Acest stadiu presupune consemnarea de detalii mai mult sau mai putin fine pe care jurnalismul obisnuit, asa cum il cunoastem astazi, le surprinde foarte greu desi are aparate performante pentru asta. Acele detalii semnificative cuprind in sine insele intreaga poveste. Ele presupun ore si ore de interviuri si filmari. Arta in sine consta in a le izola pe cele mai semnificative si a le prezenta publicului ca pe un fel de raport.

Acest prim element apartine mentalitatii primitive. Arta primitiva este un mod de prezentare jurnalistica, specific timpurilor primitive a spiritelor si zeitatilor terestre, care sunt nucleul religiei primitive. Detaliile jurnalistice cuprinse astfel sunt initial ceva mai abstracte pentru arta primitiva (dupa cum copiii abstractizeaza involuntar realitatea prin desenele lor), dar si din caza mijloacelor tehnice precare de realizare artistica. Ulterior, aceste mijloace se vor specializa progresiv si vor deveni extrem de performante, asa cum sunt productiile realizate la Hollywood astazi.

Fireste, daca vorbim despre jurnalism vorbim si despre manipularea informatiei**, cenzura, si alte astfel de fenomene specifice acestei meserii. Toate acestea sunt descinse direct din cultura represiva a epocii clasice, deoarece ea este prima care imprima omului de rand acest tip de restrictii.

Al doilea este elementul moda, cel al inovatiei in arta care presupune fie noutatea materialelor/limbajelor de expresie artistica, fie minoritatea, raritatea acestora pe piata in care ea apare. Primul caz este specific inovatiilor tehnice, iar cel de-al doilea este specific remodarii, un fenomen opus demodarii care consta in revenirea unor forme de arta demodate la un moment dat. Intre timp, au devenit demodate si cele care le-a luat locul dar si cele care le-au inlocuit pe acestea, in asa fel incat primele au fost uitate cu totul. Revenirea lor in prim-plan corespunde unei adevarate descoperiri, unei inovatii tehnice. Diferentierea de elementul jurnalistic consta in faptul ca elementul moda nu se orienteaza dupa gusturile majoritatii, nu cauta sa vanda in masa, ci in elita. El cauta sa contrazica mereu si mereu majoritatea, creand forme noi sau remodand pe cele deja uitate.

Primele continuturi moda care au inlocuit elementul jurnalistic in artele vizuale apar deja in barocul de tip El Greco si Carravaggio, unde acuratetea executiei este inlocuita de vibratia cromatica si elementele expresioniste incipiente. Ulterior, impresionismul si curentele de dupa el au accentuat treptat directia defigurativizarii, mergand catre abstractizare. Ele au separat tot mai clar elementul jurnalistic de cel moda, ajungand pana la separarea totala asa cum se poate vedea in Abstractionism.

Al treilea element este elementul conceptual, filosofic, teoretic in general, al demersului. El nu se refera la nici unul din celelalte doua continuturi ci la o metaanaliza a artei asupra ei insasi, care corespunde unui spirit stiintific mai mult decat unuia religios. Am sa revin la acesta ulterior. Se poate vedea forte bine ca cea mai de succes arta este aceea care a reusit sa imbine toate cele trei elemente. In continuare am sa reiau in amanunt aceste idei si sa le dezvolt pentru a fi mai bine inteles.

*In SUA anilor 1960 Tom Wolfe a publicat cartea „The new journalism” prin care promova un jurnalism in care erau incluse in „deontologia jurnalistica” tehnicile romanului cu conflicte de idei si persoane, expunerea tuturor punctelor de vedere etc. Se presupune ca o astfel de carte a revolutionat jurnalismul. De fapt nu jurnalismul era revolutionat; practic legendele aparute in diferite comunitati sunt parte a unui anumit tip de jurnalism facut in mod natural. Jurnalismul oficial nu facea decat sa se adapteze unei astfel de tendinte folclorice pe langa promovarea comunicatelor oficiale ale autoritatilor fata de care presa isi indeplinea o obligatie. Din pacate intre timp jurnalismul a ajuns o telenovela c conflicte create artificial. Redarea informatiei reale este manipulata atat in scopul audientei cat si in spiritul vechilor tendinte de obedienta fata de puterea politica (exceptiile sunt neglijabile). Desi parea ca devine independenta in stat presa se dovedeste a fi un canal important de manipulare politica.


In continuare am sa reiau in amanunt aceste idei si sa le dezvolt pentru a fi mai bine inteles.

vezi articolul ulterior

Tweet