Principiile artei teoretice 3. Arta ca nucleu informational

vezi articolul precedent

citeste textul de la inceput

Opera de arta are 2 tipuri de informatie. Unul este „ continutul manifest ” care se restrange efectiv la tipul de informatie observabil direct in cadrul sau, iar altul este „ continutul latent ” care il proiecteaza in principal mintea spectatorului in obiect, fara ca acest gen de informatii sa fie direct prezent in expresia sa. Aceasta distinctie este una celebra si a fost initiata de Freud pentru intelegerea visului. Continutul manifest al visului este pur si simplu visul asa cum ni-l amintim de dimineata in timp ce continutul latent este scos la iveala ulterior, treptat prin munca migaloasa de analiza. Dar asta nu inseamna ca el apare efectiv in momentul in care analistul face munca de analizare ci doar ca el este nedezvaluit, latent. In aceeasi maniera continutul latent al operei de arta exista si el mai mult sau mai putin dezvaluit si descifrat. La fel ca si in cazul visului si continutul latent al operei de arta are o (ceea ce psihanaliza numeste) „supradeterminare” adica poseda un sens diferit de cel descoperit initial sau accepta de artist. Dar oricum sensurile pe care opera de arta le trezeste pot fi multiple si diferite de la individ la individ asa ca numarul de interpretari date poate fi nelimitat si autorizat de autonomia fenomenologica a raportarii personale la obiect.
Legatura intre arta si vis este una foarte stransa. Suprarealistii isi descriau in operele lor pur si simplu visele iar descrierea si explicarea propriilor vise s-a facut nu doar in mai multe curente artistice ci si chiar in intreaga cultura. Religia a fost decisiv formata in urma analizarii de tip magicist a viselor.
Importanta unei astfel de se va observa spre sfarsitul acestui text atunci cand vom face diferentierea intre arta traditional-intuitiva si cea teoretica.

vezi articolul ulterior