Casa poporului in stare dialectica

|



acrylic/marker/polistiren

4 comentarii:

Anonymous said...

auzi,nu v-ati mai plictisit de casa poporului,care e folosita si rasfolosita de mai multi ani incoace,da' vad ca de cand a dat-o d-ra director curatorial ca tema si toti au executat la comanda,nu mai terminati odata...eu faceam asta acu' vreo 10 ani.

baldovin said...

De ce ma bagi pe mine intr-un grup ca la armata si nu ma iei individual? Ma vezi pe mine ca am mai facut tema asta ca sa ma plictisesc de ea? De ce nu vezi parcursul meu artistic politic-militantist care deocamdata se dovedeste foarte pagubos pentru promovarea mea? Tu crezi ca eu primesc comenzi de la cineva in ceea ce fac? Nu vezi ca arta mea trece un pic peste limita acceptata de institutiile si oasmenii care sunt implicati in promovarea artei? Te asigur ca chiar daca ar vrea "doamna director" (si nu numai) nu ar putea sa promoveze genul de arta pe care il fac eu. Nu imi place sa fiu acuzat pentru ceva ce imi lipseste cu adevarat.
Vad ca ai o parere prosta despre artistii din jurul MNAC. Dar totusi crezi ca sunt atat de insignifianti incat sa primeasca ordine. Nu mai sunt scolari si nu sunt in nici un caz graphic designeri sa accepte teme date de superiori.
Apoi, nu uita ca "doamna director" e director doar de 4 ani. Ce putem spune despre cei care au facut asta inainte de acum 4 ani? Tu ai facut-o tot la comanda ei?
Felicitari daca ai facut asta acum 10 ani si mustrari pentru ca te-ai lasat. Eu zic ca eu o tema fierbinte de care te plictisesti doar daca obosesti.

da si tu un link macar sa vedem ce ai facut. Macar pe privat

baldovin said...

Man whoever ai fi sa stii ca ai reusit sa ma jignesti asa cum nu a mai facut-o nimeni pana acum. Cred ca nu o sa dorm in noaptea asta gandindu-ma la ce mi-ai spus. In mod normal sterg comentariile jignitoare de pe blogul asta pentru ca blogul nu e un forum in care fiecare sa isi spuna parerea democratic. Blogul e mai intim si functioneaza rezonant. Nu rezonezi-pleci. Al tau, desi nu contine injurii e de departe cel mai jignitor comentariu pe care l-am primit vreodata. Ceva mai jignitor, dupa ce imi vine in minte acum, e ceea ce imi spunea Chira in facultate cum ca arta mea nu continea spiritul protestatar pe care mi-l manifesta prin concept si atitudine.

Toata viata mea am vrut sa scap de sindromul sclavului. Fie ca m-am refugiat in elitism teoretic, fie ca m-am revoltat din pacate n-am reusit pe deplin. Samantza de comoditate pe care o am in mine m-a facut sa fac niste compromisuri cu viata. Da' nu cu arta man! intelegi! Asta e singurul lucru care mi-a ramas. AICI NU O SA FIU NICIODATA, DAR NICIODATA SCLAVUL NIMANUI SI N-AM SA ACCEPT SUGESTII DE LA NIMENI.
Taica-miu a cules vie la boier cu botnita la gura poentru a nu produce paguba... Depasirea unei astfel de stare de subordonare fata de "boieri" e pentru mine o problema de viata si de moarte. TYe asigur ca arta mea e imuna la astfel de directive.

Anonymous said...

Da, probabil, de aceea este