My first song

Astazi mi s-a implinit un vis din copilarie. Acela de a face muzica:

http://www.myspace.com/gabrielbaldovin

Probabil ca o sa ma axez mai mut pe instrumental tinand cont ca nu am cine stie ce voce. Insa mi-am gasit un hobby si doar asta voi vedea in fata ochilor pentru ceva vreme de acum incolo

Tweet

Un articol despre arta mea urbana

aici

si ultimul meu stencil :

Tweet

Rezumat la "Principiile artei teoretice"

Pentru a scurta timpul cititorului dar si pentru a-l ajuta sa inteleaga mai usor textul amanuntit postez in continuare rezumatul sau: In istorie exista doua feluri de arta. Una conservatoare si ceva mai la indemâna tuturor in care sunt impachetate idei vechi, comun acceptate si bine cunoscute. Cealalta este inovatoare in care sunt impachetate idei noi, necunoscute si inca neacceptate. Arta inovatoare devine conservatoare in timp odata cu popularizarea sa la fel cum oda insasi se schimba dupa ce toata lumea o cunoaste. Pâna atunci artistii inovatori simt noul spirit al artei si societatii care se dezvolta in comunitatea lor, se alatura acestuia, devin reprezentantii lui si il comunica intregii comunitati prin arta lor transformându-l in moda. De aceea artistii inovatori sunt pionierii noilor mentalitati. O teorie extrem de complicata si detaliata si un gest artistic anume pot contine aceleasi idei dar aflate la niveluri diferite de generalizare si abstractizare. O teorie filosofica/stiintifica complexa poate descrie in detaliu realitatea. In locul unei astfel de descrieri complexe gestul artistic scoate in evidenta un caz particular in care teoria initiala este impachetata. Iata ca dupa ce teoria este dezvoltata anterior de savanti artistul vine si o umanizeaza, o familiarizeaza prin intermediul produselor sale. Pentru mine arta este un joc de generalizare, particularizare si simplificare a unei teorii religioase, filosofice sau stiintifice aplicate vietii de zi cu zi. Dupa cum fiecare poate vedea, statutul artei s-a schimbat radical in societatea contemporana. Ultimele racnete ale modei, noile tehnici de creatie sunt realizate de designeri, de catre industrie in general si nu de catre libertatea si spiritul boem al artistilor asa cum se facea in trecut. Rolul artistului inovator nu mai este acela de a crea noi obiecte in care sa isi introduca spiritul sau asa cum era in trecut. Astazi inovatiile tehnice se fac cu studii de piata si in ritm industrial. Orice fabrica creeaza noi si noi modele asa ca noutatea obiectului in sine a devenit irelevanta fata de inovatia contemporana in arta in care sa se pastreze vechiul spirit. Conceptualistii au introdus un nou mod de intelegere si creatie a artei reflexiv la insasi statutul consacrat al artei si la fundamentul sau social. S-a intâmplat asa deoarece gustul omului pentru arta este datorat intrebarilor pe care si le pne referitor la lumea in care traieste. Daca cineva ar raspunde complet si exact la aceste intrebari atunci omul nu ar mai avea nevoie de ara pur si simplu. Istoria culturii a atins nivelul in care datele stiintifice pot fi la indemâna oricui iar arta si stiinta se pot reuni. Arta conceptuala/conceptualismul au inteles ca idile nude pot fi arta la fel cum obiectele de arta consacrate sunt. Oricine poate observa ca diferite idei specifice diferitelor niveluri de dezvoltare a comunitatii sunt impachetate in toata arta din toate timpurile. Informatiile despre mediul salbatic, animale si altele se gasesc in arta primitiva, cele despre religiile metafizice, relatiile sociale complexe dintre oameni etc. se gasesc in arta clasica, cele despre stilul de viata boem si nepasator fata de problemele omenirii se regasesc in arta abstracta iar informatii despre ara insasi si statutul sa social se regasesc direct sau indirect in conceptualismul insusi. Iata cum descoperirea facuta de conceptualisti poate fi extinsa si aplicata la intreaga arta. Odata cu conceptiei „artei ca idee” conceptualismul a deschis portile unei noi estetici, una diferita fata de cele ale artei traditionale si cele al artei abstracte. Din pacate insa „ideea” lui a fost destul de neclara si insuficient explicata. In loc sa isi asume pâna la capat rolul nou de cercetatori stiintifici (in acest caz esteticieni) conceptualistii au lat pozitia artistului traditional asteptând sa le pice un estetician din cer si sa le consolideze estetica in loc sa o faca direct ei. Joseph Beuys doar a afirmat ca „oricine este artist” dar nu a mers mai departe sa si argumenteze de ce. El nu a analizat conceptul social de arta, nu l-a impartit in bucati mai mici asa cum un cercetator face cu materialul studiat pentru a-i descoperi secretul. De aceea conceptualistii s-au oprit inaintea acestui nivel al artei ca teorie ramânând la conceptia artei ca si concept singuratic. Eu cred ca toata istoria artei poate fi redusa la intrebari si raspunsuri cu privire la relatia dintre individ si societate si, mergând mai departe cu aceasta relatie, la rolul artei in societate. Aceste intrebari si raspunsuri la ele nu au fost permise de catre societatea represiva traditionala pâna când ele s-au mai relaxat in societatea contemporana si conceptualismul si, mai nou, arta teoretica le abordeaza direct si frontal. Arta traditionala le-a abordat timid in formele sale binecunoscute insa arat teoretica le exprima cât se poate de direct. Stiinta a ajuns un instrument pe care oricine il poate folosi asa ca mentalitatea mitologica si echivoca apartine trecutului. Dreptul la libera exprimare e protejat de lege asa ca nu mai este nevoie de exprimari cu tâlc când ele pot fi facute clar si simplu. Arta teoretica face un pas dincolo de conceptualism si ataca fara restrictii si jene educationale problemele sensibile ale societatii sau se ofera sa popularizeze noile idei stiintifice. Asa ca, in opozitie cu lentoarea si moliciunea asanumitului postmodernism finantat discret de catre autoritati arta teoretica reinventeaza arta protestului social si se uneste cu miscarile culturale neoficiale pentru a-si câstiga drepturile.

Tweet