Above&Beyond si altii @Timeshift Music Festival Bucharest 2017

|




Saptamana trecuta a avut loc prima editie a festivalului de muzica electronica + conexe Timeshift Bucharest Music Festival din complexul Romexpo, dupa modelul „Untold” de la Cluj. Nu stiu cum a fost Untold anii trecuti pentru ca de cativa ani am rupt legaturile cu evenimentele de gen in favoarea unor modalitati mai simple si mai diverse de petrecere a timpului liber. Dar din ce am vazut eu pana acum, Timeshift e cel mai puternic festival de gen la care am participat si sper sa se mai tina si anii viitori.

Cireasa de pe tort a fost trupa mea preferata de vocal trance, Above and Beyond. De fapt de pe pagina lor am aflat de existenta festivalului. Pentru a-i vedea pe ei mi-am luat bilet imediat, printre primii. In afara de ei au mai fost prezente figuri remarcabile din muzica electronica mondiala precum Faithless (DJ set), David Guetta, DJ Snake sau ATB, Cosmic Gate si multi altii. Pentru ei s-au creat doua scene de TND, printre care una a fost insasi Scena Principala.

Dar, pe langa aceste legende ce au cochetat sau inca cocheteaza cu top 100 DJ stabilit de revista DJ Mag, organizatorii au creat o alta sectiune in festival de foarte interesanti si diversi muzicieni care au adus influente de disco, funk, hip-hop, jazz, electro, ambient, dubstep, drumandbass, techno, industrial, indie, punk, heavy metal etc., si carora li s-au oferit alte doua scene, una chiar in interiorul pavilionului Romexpo (numita „Kristal”) , si alta intr-un cort destul de spatios langa el (numita „Control”). In continuare am sa spun cateva cuvinte despre fiecare.



Scenele DJ-ilor consacrati

Am sa incep cu Above and Beyond. De fiecare data cand vor veni in Romania voi incerca si eu sa fiu prezent. Above and Beyond nu este doar o trupa de DJ cu radio-show si DJ-seturi, ci si de producatori care lanseaza albume cu muzica compusa si produsa de ei. In seturile lor ei nu pun prea multa muzica produsa de altii, ci muzica produsa de ei insisi. Au o flexibilitate incredibila, putand mixa piese in cu accente de trance incandescent, dar si orchestrandu-le in varianta acustica, cu instrumente traditionale, dupa cum se vede aici
In 2015 Tony, Paavo si Jono au lansat un nou album, „We're All We Need”, asa ca ma asteptam de atunci sa revina in Romania pentru o noua seara magica. Muzica lor a facut o cotitura dinspre trance-ul emotional practicat inainte de 2010. Incepand cu „Group Therapy” in muzica lor au aparut elemente de Progressive House si Electro Pop.

Dar totusi, in ciuda acestor repozitionari si cautari, muzica lor din ultimii doi ani nu a fost primita mai bine de public. Niciuna dintre piesele de pe ultimul album nu a rupt gura targului, in conditiile in care productiile unor DJ precum Avicii sau Armin van Buuren au fost transmisi constant pe radio si prezenti in seturile altor DJ. Nici pe mine nu m-a dat pe spate ultimul album. Daca am dubii in a decide care dintre anterioarele lor trei albume e cel mai bun, pe acesta ultimul il pun fara ezitari pe ultimul loc in ceea ce priveste rezonanta la ultimele piese. e Acestea nu sunt urate insa mi se pare ca nu au vibratia celor de dinainte. Din aceasta cauza in setul de la Timeshift 2017 nu a continut decat pus doar 3 din noul album, respectiv „We're All We Need”, „Blue Sky Action” si „Sticky Fingers”.

Probabil ca Above and Beyond a incercat sa creeze o apropiere de publicul conservator. Intre timp si-au reeditat piesele consacrate in varianta acustica, odata cu albumul „Acoustic”, in care au inclus si piese care probabil ca n-au incaput pe cel anterior. Cu trecerea de la varianta electronica la cea acustica, ei au realizat opusul drumului pe care o piesa electronica de obicei o are. Majoritatea acestor piese sunt initial lansate in varianta acustica sau pop de catre un muzician, si apoi atinge consacrarea cu forma remixata a unui DJ. Primul exemplu care imi vine in minte este „Are You With Me” compusa de Easton Corbin si lansata/facuta celebra de Lost Frequencies.

Oricum, varianta acustica pieselor lor nu a prins foarte bine. Mie mi-au placut si in varianta acustica, pentru ca am putut auzi reverberatii corale care nu merg de obicei pe varianta electronica. Faptul ca muzica lor suna bine si pe acustic certifica atat faptul ca cei trei membri stiu muzica dar si ca sunt flexibili la orice preferinta, ceea ce trebuie sa fie principala calitate a unui DJ. Totusi spectacolele de acustic pe care le-au sustinut au avut o audienta mult mai restransa atat pe viu cat si prin numarul de vizionari pe youtube. Asta este. Traim intr-o lume tehnologica.

Revenind la evolutia din festival, per total am fost fericit sa-i revad pe viu din noul la cativa zeci de metri. Dincolo de asta, la finalul setului au pus una dintre minunile acestei lumi, respectiv „Thing Called Love”, piesa de pe penultimul lor album, „Group Therapy”, si pe care au pus-o si acum 5 ani la WTP:



Pentru mine atat ar fi fost suficient, desi in lumea culturii electronice orice prezenta noua la pupitru trebuie sa aduca ceva nou in set. Si, pentru a avea un set oarecum nou, Above and Beyond au preferat sa aduca remixuri pentru piesele puternice mai vechi, cu schimbari de linie melodica din orchestratie. Mie nu mi-au placut asa de mult schimbarile astea, si e normal sa nu-mi placa atata timp cat sunt topit dupa formele lor originale. Am filmat o astfel de varianta remixata pentru piesa mea favorita de la ei, "Sun And Moon":



dar m-am oprit la scurt timp dupa refren, un pic nemultumit de remix, si presat de bateria telefonului care era aproape de epuizare. La fel s-a intamplat si cu „Satellite” de pe albumul „Sirens of the Sea”.

Dar sunt cazuri in care remixarile au adus piesei o prospetime in plus. De exemplu „Home”, initial pe album era produsa in varianta ambient. Ea suna bine si asa insa varianta de club mix m-a facut iremediabil fan al acestei trupe. Acelasi lucru s-a intamplat si de data asta cu „ We're All We Need” care a fost remixata mai aproape de un sound trance-progressive, ceea ce imi place mie mult la ei:



Pare ca nu sunt mari diferente fata de varianta originala de album, insa ascultata mai atent se aud niste note in plus si o completare diferita a liniei melodice din forma originala.

Asa ca nu exista retete fixe pentru felul in care suna o piesa. Dar cred ca „Thing Called Love” nu ar putea suna vreodata mai bine intr-o alta linie melodica. A fost bine ca a fost pusa in varianta de pe album. Asa ca am fost fericit ca macar una dintre aceste minuni pe care ei le-au creat din 2005 a fost pusa in varianta originala, fara rearanjamente melodice in mix. Aceste piese nu mai pot fi imbunatatite. Sunt inegalabile in forma lor originale.

Personal consider ca evolutia din 2012 a fost superioara celei de acum sub aspectul strict muzical, pentru ca scena a fost superioara acum. Partea buna e ca viitorul suna bine si e posibil sa faca un viitor album mai bun decat cel din urma, la nivelul anterioarelor 3. Aici este o piesa ce pare facuta cu vocea solistului lor, Alex Vargas, numita "Higher Love", pe care am filmat-o eu (un pic cam prea aproape de statiile de amplificare, fapt ce a condus la distorsionarea sunetului inregistrat)



De asemenea, o alta piesa noua se cheama „Does anyone know”, si ea pusa in acest set, care poate fi auzita in ultima parte a filmarii urmatoare:



Deci, speram la o revenire cat mai devreme a trupei in Romania.

Al doilea mare DJ ce mi-a placut in festival a fost ATB. Omul e un DJ de tip old school, insa probabil ca tocmai experienta il face sa ramana in top. Se vede ca stie sa faca audienta de orice varsta sa sara pe ritmurile pe care le pune.



Adolescenti sau trecuti de prima tinerete dansau pur si simplu entuziasmati de setul lui:



Desi telefonul meu n-a facut fata fonic decibelilor, piesa asta a sunat incredibil:



Ceilalti DJ-i de anvergura internationala au rulat in nota lor obisnuita. M-a surprins foarte placut DJ Snake, de care auzisem de pe la MTV, datorita colaborarilor sale cu artisti de mainstream precum Justin Bieber, sau hip-hopperi si rapperi precum cu Lil Jon:



cu care a ajuns faimos.

Dar omul are o latura alternativa foarte interesanta, dupa cum se poate vedea aici:



Ajuns la pupitrul scenei principale din festival, DJ Snake s-a dovedit a fi un dubstepper desavarsit care pur si simplu a rupt audienta in doua.



M-a incantat, pur si simplu.

Merita aici mentionat si romanul nostru, Bogdan Vix care cocheteaza de ceva vreme cu label-uri faimoase precum Amanda Music, invitat pe scena TND a festivalului:



Scenele alternative


Asadar, dincolo de aceste figuri din muzica electronica internationala, la Timeshift au fost prezenti si alti muzicieni mai putin cunoscuti, insa foarte interesanti. Unii sunt la limita mainstream, precum Rudimental care au zeci de milioane de vizualizari pe unele dintre video-urile lor. Altii precum „Lady Dust” sunt aproape imposibil de gasit pe internet. Sper ca si pe viitor sa se mentina apetitul asta de a aduce muzicieni alternativi in festival. Mai mult de jumatate dintre cei invitati in aceasta prima editie au fost astfel de muzicieni. Pe unii dintre ei i-am vazut inainte in diferite locatii prin Bucuresti, precum Gojira (romanul, nu formatia de heavy metal din Franta), Sue Paparude, Baba Dochia sau Alexandrina. Pe altii i-am descoperit chiar acum (incercand sa recuperez acasa) ce n-am putut sa vad pe viu precum Next Ex, impreuna cu toti ceilalti invitati din afara tarii.

Ambianta a fost diferita de data asta deoarece festivalul practic i-a pus in ipostaza de DJ/artisti de mainstream (in masura in care DJ sunt mainstream) cu visualuri, scena si decoruri pe masura. Poate ca si eu ma saturasem de spatiile inguste sau de stilul VJ-ilor autohtoni, pe care l-am tot vazut. Chiar daca visualurile s-au cam repetat de la un show la altul, prezenta elementelor 3D sau geomtrice/fractale au adus ceva inedit in evolutiile celor ce s-au perindat pe la pupitrele acestor scene. Cel putin din ce am vazut eu.

Din pacate, audienta la evolutiile lor a fost destul de redusa. Asta s-a datorat in special datorita celor doua scene despre care am vorbit mai sus in care s-au intamplat evenimente mai populare. In ceea ce ma priveste, dupa cum am spus, cel mai mult timp mi l-am petrecut pe la scena principala, pentru spectacolul DJ-ilor cunoscuti. Doar atunci cand acolo au evoluat DJ-i pe care i-am mai vazut am decis sa merg si la celelalte scene, unde am stat cate 10-15 minute la fiecare, cu randul. Am filmat cateva dintre ele precum „Temple Invisible”, dupa cum se poate vedea aici:



Din pacate mi s-a golit foarte repede bateria dupa cateva live-uri facute cu semnal prost, asa ca n-am putut sa filmez pe la aceste scene. Am sperat c-o sa-i vad si pe ceilalti pe internet sa le vad mai tarziu in inregistrarile pe care multi le faceau cu telefonul. N-a fost o decizie inspirata. Mai bine mergeam la cei mai putin cunoscuti de pe celelalte scene, pentru ca nu i-am gasit pana acum pe internet. In schimb am dat de mai multe filmari cu cei cunoscuti, la care am fost si eu. As fi putut sa-i vad pe astia ulterior si sa ii vad pe viu pe cei mai putin cunoscuti.

Cel mai mare regret il am fata de Sevdaliza, o artista absolut uluitoare, pe care organizatorii, parca sa-mi faca mie in ciuda, au programat-o exact in timpul evolutiei pe scena principala a Above and Beyond. Nu se face asa ceva. De ce o mai inviti? E o gafa mare de tot s-o programezi cu o astfel de concurenta. Am sperat ca voi vedea ceva filmari insa n-am gasit nimic, din nefericire. Sper sa nu fi renuntat la spectacol din lipsa de audienta.

Postez totusi unul dintre video-clipurile sale, puteti gasi mai multe pe internet:



Iar aici una din evolutiile sale pe scena:



Aceeasi problema cu Alexandrina care a cantat peste ATB, si iarasi fara filmari gasite…



As fi vrut de asemenea sa vad ce pune Damian Lazarus dar la fel, am ramas la Gareth Emery de pe scena principala, sperand ca gasesc ceva filmari ulterior, si fara rezultat. A fost una dintre lucrurile pe care nu le-as mai repeta daca as da timpul inapoi, desi Gareth Emery a avut un set fain. Dar e plin internetul de filmari cu el si nimic cu Damian Lazarus...

Totusi am decis pun ceva facut de el acum 4 ani, probabil ca ceva asemanator a facut si de data asta:



Dar au fost cazuri in care artistii in cauza au evoluat la ore ceva mai inaccesibile mie, precum 4 dimineata Dubfire. Am gasit 2 minute din show-ul sau aici:



Au fost cazuri in care unii artisti n-au mai venit sa-si sustina spectacolul. Altii au fost dezamagiti de prezenta redusa si si-au incheiat mai repede seturile. Altii au stat mai mult pe scena, ceea ce a decalat programul. Asa ca la aceste scene programul era mereu dat peste cap. La un moment dat nu mai stiai cine e pe scena. Cred ca trebuie rezolvata problema asta pe viitor, mai ales ca la aceste scene nu au existat visualuri proprii care sa spuna cine pune muzica in acel moment. Eventual cineva ar trebui angajat sa faca actualizari online cu noile schimbari in program.

„Simian Mobile Disco” a fost un astfel de caz de intrare cu intarziere de vreo jumatate de ora pe la 4 dimineata. Probabil ca aceasta trupa a fost cea mai experimentala din tot festivalul. Cei doi membri folosesc aparatura de productie electronica de pe timpul bunicilor. De data asta nu le-au adus cu ei si au pus la pupitre conventionale. In spectacole pe care le sustin live, soundul lor ia un aspect de tech-house, dupa cum se vede aici:



Insa, in alte ocazii baietii o dau serios in experimental, dupa cum se vede aici:



Electro experimental interesant a pus Machinedrum:



Electro-blues-jazz cu Orkid:



Aici deep house cu Nusha:



„Mogwai” a cantat un soi de rock ambient pe scena Control:



Pionier al drumandbass-ului sau rave-ului de la mama lor de acasa, UK, si actor in unele filme de mainstream, Goldie a sustinut un set impreuna Illaman MC (cu dublu „L”, da, adminul paginii festivalului?):



In aceeasi nota de drumandbass au evoluat si dBridge cu Sp:Mc:



Cam asta mi-a atras atentia la mai bine de o saptamana de la terminarea lui. Per total, dupa cum am spus deja mai sus, consider ca festivalul este o reusita. Dar totusi organizatorii il pot imbunatati in special in aceste scene alternative. Trebuie sa ofere mai multa mediatizare. Nu sunt consumator de media, dar am vazut doua astfel de spoturi la o televiziune de sport. In ele se facea reclama la DJ-ii deja consacrati, fara sa se spuna nimic de cei invitati in sectiunea de alternativ. Cred ca ar fi trebuit sa fie incluse cateva secunde care sa semnaleze prezenta a unui astfel de artist alternativ in reclamele din presa de mainstream, chiar daca publicul sau nu consuma presa de main-stream. Am vazut cateva afise prin oras, dar nu m-am uitat foarte atent la ele, stiind exact pentru ce ma duc. Nu stiu cum au reactionat cei care nu auzisera de eveniment dinainte. De asemenea, nu stiu daca ar fi venit mai multi consumatori de electro-alternativ. Dar macar ar fi trebui sa se incerce.

Pe cand era un spatiu de arta contemporana in adevaratul sens al cuvantului, s-a tinut si la MNAC doua festivaluri de cultura electronica experimentala, respectiv Rokolectiv si AVMotional. Se intamplau acolo lucruri destul de apropiate fata de ce s-a intamplat aici in scenele auxiliare. Mi-aduc aminte de spectacolul lui Gojira de la Rokolectiv 2006. Mi-au mai venit in minte cateva nume destul de sonore pe vremea aia, precum „Discordless”, AKM, sau Matze. Ei au evoluat fie la MNAC, fie in diferite locatii bucurestene, insa au disparut intre timp din peisaj. „Brazda Lui Novac”, vad ca e inca activ insa nu mai e atat de vizibil ca atunci (desigur, in conditiile in care si eu merg mai rar la astfel de evenimente).

Ideea e ca daca tot a facut un pas catre aceasta zona, Timeshift ar fi trebuit sa faca un parteneriat cu MNAC si alte astfel de institutii care au o baza de date cu contacte care ar fi putut inmulti prezenta pentru acesti artisti. De asemenea, cred ca ar fi existat timp si loc si pentru cei spre a fi cooptati in festival. Pe scena Kristal au fost multe momente de lipsa de activitate chiar dupa lasarea serii. Exact aceste momente puteau fi umplute cu acesti artisti. Am vazut ca si Fedeer este prezent pe lista partenerilor Timeshift si sponsorilor insa nimeni din echipa lor n-a scris nimic despre acest eveniment spre a-l promova. De obicei echipa lui Igu promoveaza asa ceva. Iata un potential canal de comunicare cu publicul! Sper ca festivalul sa se tina si la anul si sa nu se schimbe apetitul aceasta interesanta combinatie de stiluri. Din pacate am auzit incasarile nu au fost prea stralucite. Insa daca se vor mai pune la punct detalii de genul acesta, poate ca festivalul va deveni unul prestigios pe plan mondial, precum Untold. Eu zic ca pot fi aduse laolalta directiile alternative cu cele de mainstream si sa iasa ceva si mai bun decat acum. Felicitari organizatorilor!



MNAC se repozitioneaza

|




Ma trezesc zilele trecute cu un nou spam in casuta electronica care incepea cu „Vacanța asta…”. Da’ cate mai sunt? Ca in fiecare saptamana mut cate un astfel de mesaje din Inbox in Spam? Era cat pe aici sa-i dau si astuia spam pana cand, in ultima fractiune de secunda am vazut „MNAC”…


Cee? Citesc mai atent: cica „Vacanța asta, MNAC iți cultiva latura creativa”. Reclama la MNAC? O adevarata reclama la MNAC. Ooooh! Ai vazut! Ia sa-mi cultiv si eu latura creativa!

Ce-i drept, publicitatea si arta cam au acelasi fundament. Diferentierile sunt cam greu de facut la un anumit nivel, iar schimburile din cele doua domenii sunt din ce in ce mai evidente. Asa ca ma gandesc ca odata cu schimbarile administrative din ultimul timp, MNAC a luat fata tuturor si a facut o simbioza revolutionara.

Ar fi culmea sa m-apuc sa critic tocmai eu care in ultimul timp am pictat fotbalisti! Pai hai sa vin si eu cu un slogan, ca un vechi sustinator de MNAC de acum 10 ani !

Muzeul oamenilor intreprinzatori
Artistii stiu de ce
Gandim la fel
Placerea de a crea
Descopera-ti creativitatea si simte-te ca o adevarata printesa!
Numarul 1 in arta
Tine artistul din tine in miscare
Pentru o viata mai creativa
Mai tare decat Istoria si Antipa
Arta de legenda.
Arta pura.
Sustine arta romaneasca.
Mai mult spatiu. Mai multa libertate.
Arta ne inspira.
Arta nr. 1 in lume.
Traiasca arta!
D’art for more.
Gustul MAXim de arta. Fara zahar.
Mai multa publicitate. Mai multa energie.
Liftul iti da aripi.
Totul pentru arta si terasa.
Pretuieste fiecare vizitator.
Regele artei in Romania.
Daca exigenta cere impecabilul, exista MNAC.

O singura dilema am. Am cunoscut destui artisti risipiti prin publicitate care s-au amestecat cu electrotehnisti/politehnisti/ASE-isti etc., si s-au complacut in ideea ca ar fi vreun mare varf al artei. Pentru ei vechiul MNAC inseamna o abureala. Asta nu mi-o pot scoate din cap…



Portretul actorului Marian Raducu

|



Recent Marian Raducu si-a sarbatorit ziua de nastere, prilej pentru care i-am facut acest portret:






Ion Barladeanu, personajul

|



Mergeam ieri pe strada „Arthur Verona” cu ocazia evenimentului „Street Delivery”. Dintr-o data dau de Ion Barladeanu pozând pentru un desenator.



Vazand scena asta mi s-a confirmat la nivel anecdotic articolul meu de acum 9 ani , scris pe tema artistului creat din nimic de curator/galerist, urmand trendul introspectiv contemporan. Daca inainte de secolul 20 , modelul era punctul de maxim interes, Picasso a lansat la mijlocul sau tema artistului care se concentreaza asupra modelului. Ei bine, la capatul conceptualistilor si in spiritul mai multora ce au observat fenomenul, iata-ma si pe mine mutand centrul de interes asupra galeristului/curatorului care selecteaza artistul ce a selectat modelul. Asa ca, vazandu-l pe Ion Barladeanu in postura de model la propriu, mi s-a confirmat, tot la propriu, teoria.

Am stat cateva minute spre a experimenta intoarcerea lumii cu susul in jos, specifica lumii contemporane. De obicei, artistul mai mic sta in poza pentru artistul mai mare in lumea academica a artei. Regula vine de la faptul ca , de obicei, artistul mai mare e un fel de creator de curent care da sfaturi celor mai mici. El nu sta in poza pentru ca le „corecteaza” celorlalti erorile… Daca artistul mai mic vrea sa-l „imortalizeze” (sic!!!) pe artistul mai mare, atunci o face din memorie. Nu poate fi iertata obraznicia de a-i cere „titanului” sa stea in poza.

O situatie similara s-a intamplat cu Andrei Cadere care era angajat la UNA (pe atunci «Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" ») pe post de model la clasa lui Corneliu Baba. Nu s-a decis definitiv suprematia, dar cei care considera ca Andrei Cadere e mai mare decat Corneliu Baba sunt mult mai importanti decat cei ce considera ca Baba e mai mare. Asa ca Andrei Cadere> Baba. Dupa logica Ronaldo>Messi. Nu e nicio ironie aici: pictez fotbalisti (precum aici , aici , sau aici ) cu credinta ca, in ciuda inculturii lor, ei sunt niste artisti precum copiii.

In fine, revenind la scena de pe „Arthur Verona”, iata-l pe artistul mai mare stand candid in poza pentru artistul mai mic. Nu m-am uitat sa vad cine e caricaturistul. E probabil sa fie un artist care a gasit o oportunitate sa castige un ban cu ocazia asta, si isi vinde si el munca cum poate. Poate ca il cunoaste pe Ion Barladeanu, il respecta si s-a oferit sa-i faca portretul, fie el si caricaturizat. Poate nu-l cunoaste deloc, precum in povestile amuzante cu Sf. Petru. Cine stie, poate ca intamplarea de fata nu e tocmai o intamplare, ci o foarte desteapta miscare de PR. Insa cu siguranta desenul realizat de el e destul de plat. Nu se regaseste in el personalitatea sau ceva din arta lui Ion Barladeanu.


Uitandu-ne dupa bannerul cu „boss de boss”, se cam pare ca omul a investit in tipul asta de trubadurie si nu pare a fi o exceptie pentru a cumpara o votca. Asa ca putem spune cam asta ii e nivelul. Oricum, cu siguranta Ion Barladeanu e mult mai cunoscut decat el in lumea boierilor artei si, prin urmare, un artist mai mare.


Din fotografie se pare ca nea Ion a fost incantat de aceasta postura. Vedem aici pe omul simplu, dornic sa aiba si el un desen pe plaja sau de la vreun balci. Nea Ion nu are studii de specialitate, insa si le face „la locul de munca”, ca sa zic asa. In acesti 10 ani in care a fost lansat in cercurile artistice a intrat in contact si cu desenatori buni. E posibil sa fie fascinat de arta vechilor maestri mai mult decat de propria arta, precum copiii care fac lucruri minunate insa sunt incantati de desenele plate si exacte ale adultilor. Babilonia are doua fatete: mai intai modelul nu-i suficient de convins ca e un fel de profesor pentru desenator si e fascinat sa-si vada chipul desenat; apoi artistul pare total ignorant fata de grandoarea (institutiilor din spatele) modelului sau. Cum spuneam, curat murdar contemporan.




Nastly

|




Nestle is one of the most unethical company in the world. Wherever it goes, its main interest is to transform water into a commercial product out of the free good as it is commonly known. During last decades a lot of petitions signed by hundred of thousands people like this one , this one  , this one , this one , this one and many others. However, due to the lobby made in highest levels of state decisions, it is unstoppable. It’s time to stop buying products from this shameless company.





Ciobani, va ordon: treceti Volga!

|



Un vas care transporta oi din Romania s-a ciocnit recent cu o nava militara ruseasca la intrarea in stramtoarea Bosfor, pe care a scufundat-o fara drept de apel. Tot Miorita saraca! Tot ea ne-a razbunat trecutul national. I-am mai caftit pe la fotbal pe rusi, dar doar in joaca, asa, dar de data asta a fost pe bune.





The Burial

|





These days the Russian riot police abused the peaceful protesters, as usual. In Romania there is a very intense debate on the abortion issue.



Phirea primarizza si gaurile din trotuar

|





Odata cu venirea primaverii se vad si consecintele unei deszapeziri ieftine, cu sare. Apa sarata patrunde in cele mai intime orificii ale asfaltului trotuarului sau strazii provocand anumite destinderi … Asa ca rugam si pe aceasta cale pe Phirea primarizza sa aiba grija de trotuar. Multumim anticipat

 






Gura Gauran Cutra Cutremur

|






In goana dupa senzational si atragere cu orice pret a atentiei, aseara Moise Guran a lansat o stire falsa dupa care un cutremur de 10 grade s-ar fi produs in zona traditionala a Vrancei, instaland panica in publicul sau fidel. Intr-o lume normala asa ceva n-ar putea exista. Desigur, Guran o sa dea o dezmintire oficiala despre cum o eroare tehnica a permis ca o astfel de informatie eronata sa iasa in public. Insa cine stie cu ce se mananca publicitatea si, implicit manipularea, intelege dedesubturile acestei mizerii. Deci asta inseamna sa „muncesti”, domnu’ Guran? Sa minti si sa inseli? Succes la construirea capitalismului de cumetrie!



Interviu cu George Soros

|


Recent am avut ocazia sa-l intalnesc pe George Soros, caruia i-am pus urmatoarele intrebari:

E adevarat ca puteti falimenta o tara de calibrul Marii Britanii daca jucati la bursa moneda ei nationala?


E adevarat ca va retrageti din Romania? Ce nu v-a placut?